CURSUL LCCR

ȚARA 

de Vasile Alecsandri

Din umbra deasă-a norului

Întins pe țări străine

Cu aripile dorului

Voios revin la tine,

O!Cuib al fericirilor,

O! Țară luminoasă,

Comoară-a nălucirilor,

grădina mea frumoasă!

Ș-a vântului tinereți,

Ce-n sânu-mi se trezește,

Prin lumile poeților

Zburând mă rătăcește.

Și-n farmecul avântului

tot ce sub nori răsare

În poalele pământului

Mai drăgălaș îmi pare;

Întinderea câmpiilor

În zări mai lin se perde.

Mai dulce-i rodul viilor,

Verdeața e mai verde.

Mai nalte sunt înălțimile,

Mai cald e mândrul soare,

Mai limpezi limpezimile

De râuri și izvozare.

Iar fetele cu florile

Mai viu râd între ele,

Și spun privighetorile

Mai tainic vers la stele.

Aice-i țara basmelor

Ce-ngână-a noastră minte

Prin freamătul fantasmelor

Din timpi de mai nainte.

Aice-i vestea Doamnelor

Din lumea legendară,

Ș-a prelungirii toamnelor

Sub cerul de primăvară.

Aice-i țara țărilor

Ș-a doinelor de jale

Ce-n liniștirea serilor

te țin uimit în cale.

Aici cu lăcrimioare

Bujori se prind în horă.

Aice însuși soarele

Are-ntre flori o soră,

Și-n stâncele Carpaților

Cresc păsări năzdrăvane,

Și-n sufletul bărbaților,

Mândriile române!

O! gură dulce-a raiului, 

Tu dai prin zâmbire

Și fericire traiului, 

Și morții fericire.

Luceferii eterului

Râvnind privesc la tine,

Și toți îngerii cerului 

Te-au îndrăgit ca mine!

LUAȚI AMINTE!

INDIFERENT UNDE NE-AM AFLA ÎN LUME, SUNTEM MÂNDRI CĂ SUNTEM ROMÂNI!